La gît
cu fularul singurătăţii
ascult trîmbitaşii tăi
şi nu sunt pregătit, Doamne
căci eu vin
de la sînul matern
al acestui oraş de piatră
si nu sînt pregătit, Doamne
ce vor oare
pictorii tăi cereşti
care aşteaptă la uşă
cu ustensilele lor luminoase.
Niciodată nu vom fi îndeajus de pregătiți, cu atât mai mult atunci când vine vorba de ceva ce ne depășește capacitatea de înțelegere.