Având
forma ochiului fix
a fost
o călătorie în cerc
dovadă
rămâne
corpul de pământ
împărțit în două
jumătate
cu semnul frunzei
cealaltă
pregătită pentru orice.
Versuri
Las moștenire
Las moștenire
doar un nor tandru
să-ți poarte de grijă
printre mesteceni
și rîul
de-a lungul sufletului
scînteietor
precum o medalie
din cortul meu
îngropat sub stele
nu pot face
și alte promisiuni.
Coincidențe
Poezia
există și singură
cu ștreangul său aurit
în jurul gîtului
din capătul străzii
ea zărește
nume de lucruri noi
vieți ca apele limpezi
și poate
și inima bate singură
interzicîndu-ne
să murim împreună.
În grădină
Bat pe umăr
dimineața
prin halatul alb
i se văd oasele
iată
riposta neașteptată
a proprietarilor
de clorofilă
iar melcii
par cei mai grăbiți
să-și povestească
fanteziile erotice.
Un semn
Semne
cu miile peste tot
ca un obraz
brăzdat de cicatrici
și fiindcă
nu poți să treci
te oprești din drum
căutîndu-le tîlcul
apoi
înfrînt de osteneală
afli doar
că și tu ești un semn.
Arta lecturii
Nu căuta
chei potrivite
doar pipăirea literelor
cu vîrful sufletului
să citești poezia
în întuneric
contînd
pe lumina sa interioară
precum
ceasul fosforescent
ticăind direct
pe suprafața unui fulg.
Moartea păsării
O torță
muiată
în albia suculentă
a văzduhului
ochii
ca două proiectile
explodând
deasupra norilor
atâta indiferență
când cade
încât se aud
bucăți de cer zdrobindu-se.
Să urc pe schelă
Lumina
cu pielea sa mlădioasă
a început de ieri
să încărunțească
însuși
înfricoșatul doctor
declară
că nu cunoaște leacul
nu-mi rămâne
decât
să urc pe schelă
și să repar văzduhul.
În spațiul pur
Totdeauna
un zumzet
de flori sălbatice
va provoca panică
așa spunea
smeritul
purtător de cuvânt
al văzduhului
pentru că
în spațiul pur
orice viziune nocturnă
sugerează neliniști.
Poţi rîde
Poţi rîde o clipă
te poţi cutremura
un carnaval
în incinta sacră a tribului
soarele
ca prototip al candelabrelor
şi o luntre minusculă
între mute ninsori nocturne
nimeni nu va fi
cruţat de acest sentiment
poţi rîde
o clipă te poţi cutremura.
Ritual de iniţiere
Învins
nu de labirintul monstrului
ci sub povara trofeelor fără sens
ale laicităţii
singuratic
navigator în oglinzi depărtate
printre pereţii peşterilor
ca un ascet căutînd lumina
poetul
lînga catapeteasma veacului sau
sfîrtecat de cuvinte vane
la ultimul ritual de iniţiere.
Sînt neputincios
Sînt mai neputincios
decât în ziua naşterii mele
pentru că acum ştiu
ce nu-mi este îngăduit
sînt mai neputincios
şi cu multă şi mare teamă
pentru că acum
ştiu că va veni secerătorul
aşadar
pipăi drumul meu cu toiagul
Doamne cît de puternic eram
în ziua naşterii mele.
Fulgul şi umbra
Visul fulgului
sparge în cădere oglinzi
pe cînd umbra
suge sîngele trupului
fulgul şi umbra
se pregătesc de nuntă
vom vedea
o ceremonie imaculată
aşteaptă veşti
de nuntire cerească
fulgul şi umbra fulgului
umbra şi fulgul umbrei .
Nu sînt pregătit
La gît
cu fularul singurătăţii
ascult trîmbitaşii tăi
şi nu sunt pregătit, Doamne
căci eu vin
de la sînul matern
al acestui oraş de piatră
si nu sînt pregătit, Doamne
ce vor oare
pictorii tăi cereşti
care aşteaptă la uşă
cu ustensilele lor luminoase.
Aventuri onirice
Iată
fantezia fisurata de prudenţă
spiritul aventurii onirice
muşcat de accidente vasculare
iată osul împărătesc
măcinîndu-se în visul orbului
şi negrele flori de gheaţă
cum explodează prin sînge
suferinţă a sufletului
răni ale trupului dezgolit
iată noile aventuri onirice
care sunt fisurate de prudenţă.
Despre contururi
Am rîvnit
mai multă claritate
nişte contururi
trase la rindeaua raţiunii
alta lege
guvernează însă contururile
care sunt în acelaşi timp
puncte fluturi morminte
vino iubito
la ceremonia noastră de seară
vei fi pe rînd amuletă
sabie sclipitoare poate lumină.
Eram surd şi orb
Doamne, eram surd
şi n-am auzit cum plînge piatra
pentru că piatra nu plânge cu lacrimi
şi nici macar nu plânge cu ochi
Doamne, eram orb
şi n-am văzut cum se înserează
pentru că umbra serii e ca aburul
care nici măcar nu are contur
Doamne, eram surd şi orb
şi n-am auzit cum plânge piatra
şi n-am văzut cum se înserează
pentru că nu se auzeau şi pentru că n-aveau contururi.
Răstignire
În odaia sa
poetul este aşezat pe cruce
litere silabe şi diftongi
pironindu-i cele două palme
tot astfel şi la picioare
tălpile găurite cu piroane
fac să curgă în pămînt
sîngele verbelor şi substantivelor
martiriul continuă
pîna mult după miezul nopţii
cînd crucea şi cele patru piroane
devin literatură existenţialistă.
Roagă-te pentru mine
Roagă-te pentru mine
acolo pe nisipul roşu al pustiei
Ierusalime, Ierusalime
am coborât la gura peşterii tale
spală-mă cu lacrimi
şi ca isopul mă voi curăţa
Ierusalime, Ierusalime
am coborît la gura peşterii tale
nimeni nu vede
nimbul însîngeratului creştet
roagă-te pentru mine
acolo pe nisipul roşu al pustiei.
Sextus Empiricus
Sextus Empiricus
a plecat într-o zi din casa lui
să locuiască peste tot şi oriunde
ar creşte nestingherit spinul trufiei
El le-a spus oamenilor
să nu se teamă de copac
mai mult decît de frunză
pentru că amîndouă sunt egale
Însă cei mai mulţi dintre ei
nu l-au luat în seamă
continuînd să creadă despre copac
că este mai puternic decît frunza.