Poţi rîde o clipă
te poţi cutremura
un carnaval
în incinta sacră a tribului
soarele
ca prototip al candelabrelor
şi o luntre minusculă
între mute ninsori nocturne
nimeni nu va fi
cruţat de acest sentiment
poţi rîde
o clipă te poţi cutremura.
Învins
nu de labirintul monstrului
ci sub povara trofeelor fără sens
ale laicităţii
singuratic
navigator în oglinzi depărtate
printre pereţii peşterilor
ca un ascet căutînd lumina
poetul
lînga catapeteasma veacului sau
sfîrtecat de cuvinte vane
la ultimul ritual de iniţiere.
Sînt mai neputincios
decât în ziua naşterii mele
pentru că acum ştiu
ce nu-mi este îngăduit
sînt mai neputincios
şi cu multă şi mare teamă
pentru că acum
ştiu că va veni secerătorul
aşadar
pipăi drumul meu cu toiagul
Doamne cît de puternic eram
în ziua naşterii mele.
Visul fulgului
sparge în cădere oglinzi
pe cînd umbra
suge sîngele trupului
fulgul şi umbra
se pregătesc de nuntă
vom vedea
o ceremonie imaculată
aşteaptă veşti
de nuntire cerească
fulgul şi umbra fulgului
umbra şi fulgul umbrei .
La gît
cu fularul singurătăţii
ascult trîmbitaşii tăi
şi nu sunt pregătit, Doamne
căci eu vin
de la sînul matern
al acestui oraş de piatră
si nu sînt pregătit, Doamne
ce vor oare
pictorii tăi cereşti
care aşteaptă la uşă
cu ustensilele lor luminoase.
