Biografie
Victor Teişanu este poet şi jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Date biografice
S-a născut la 15 septembrie 1950 în Darabani, judeţul Botoşani.
A absolvit şcoala primară, gimnaziul şi liceul la Darabani, între 1957 şi 1969, apoi Facultatea de Filologie la Universitatea Ioan Cuza din Iaşi (1973). A fost profesor la Hudeşti (judeţul Botoşani) şi apoi, inclusiv în prezent, bibliotecar la Biblioteca Orăşenească din Darabani. În toamna lui 2002 a început organizarea Muzeului Leon Dănăilă din Darabani, de care se ocupă şi acum.
Este căsătorit cu Rodica şi are doi copii, pe Alexandru şi pe Ştefan, stabiliţi la Cluj-Napoca. Locuieşte la Darabani, judeţul Botosani.
Activitate publicistică, literară şi culturală
A fost redactor la ziarul judetean “Clopotul” din Botoşani (1970-1071). Colaborează cu articole, recenzii şi reportaje la ziare şi reviste botoşănene, dar şi la “România libera”, “Dreptatea”, “Zig-zag” etc.
A debutat concomitent în ziarul regional “Zori noi” (Suceava, septembrie 1965) , cu o poezie prezentată de către scriitorul George Sidorovici, şi în revista ieşeană “Cronica”, unde apar două poeme şi un portret liric semnat de Horia Zilieru.
În iarna lui 1967 câştigă premiul al doilea la Concursul Naţional de poezie pentru liceeni. În vara aceluiasi an, invitat la Buşteni, la Tabăra naţionala de poezie pentru elevi, câştigă premiul I, fiind inclus cu trei poeme în antologia intitulată “Excelsior”, a poeţilor participanti.
Tot în 1967 (august), Ion Horea îi publică un grupaj de versuri în “Gazeta Literară”. Publică sporadic poezie în “Iaşul literar”, “Argeş”, “Tribuna”, “Luceafarul”, “Timpul” etc. Este inclus cu versuri în diverse antologii de nivel judeţean sau naţional.
În 1969 Editura Tineretului tipăreşte culegerea “Tineri poeţi”, cu o prefaţă de Eugen Simion, care vorbeşte despre poetul dărăbănean ca despre o “speranţă literară”.
În acelasi an scoate la Darabani, sub patronajul poetului Lucian Valea, revista de cultură “Hyperion”. Primul număr al publicaţiei s-a bucurat de un veritabil succes, fiind remarcat în presa literară (”România literară”, “Argeş”), dar şi de către numeroase personalităţi culturale ale vremii.
În 1975 organizează la Darabani Cenaclul “Nicolae Labiş” (mai târziu “Corneliu Popel”), care va constitui în judeţ o şansă pentru exprimarea liberă a scriitorilor şi cântăreţilor de muzică folk. Spectacolele publice ale cenaclului s-au bucurat de aprecieri elogioase din partea specialiştilor, dar şi a miilor de spectatori, din toate zonele ţării, care le-au văzut şi ascultat.
În 1982 devine laureatul primei ediţii a Concursului Naţional de poezie “Porni Luceafărul…”, câştigând şi premiul Editurii “Junimea”, constând în publicarea unui volum de debut la Iaşi. Acest lucru s-a realizat doar parţial în 1989, prin includerea câştigătorului primei ediţii în volumul de debut colectiv “Intonaţii”. Alte premii literare le obţine la festivaluri organizate la Focşani, Satu Mare, Târgu Jiu etc.
Adevăratul debut s-a produs în 1994, cu volumul “Viaţa într-o frunză” (Editura Timpul, Iaşi).
