La gît
cu fularul singurătăţii
ascult trîmbitaşii tăi
şi nu sunt pregătit, Doamne
căci eu vin
de la sînul matern
al acestui oraş de piatră
si nu sînt pregătit, Doamne
ce vor oare
pictorii tăi cereşti
care aşteaptă la uşă
cu ustensilele lor luminoase.
Iată
fantezia fisurata de prudenţă
spiritul aventurii onirice
muşcat de accidente vasculare
iată osul împărătesc
măcinîndu-se în visul orbului
şi negrele flori de gheaţă
cum explodează prin sînge
suferinţă a sufletului
răni ale trupului dezgolit
iată noile aventuri onirice
care sunt fisurate de prudenţă.
